- preempţiúne
- s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. preempţiúnii; pl. preempţiúni
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
preempţiune — preempţiúne s. f. (sil. ţi u ), g. d. art. preempţiúnii; pl. preempţiúni Trimis de siveco, 15.07.2006. Sursa: Dicţionar ortografic PREEMPŢIÚNE s.f. (jur.) I. 1. Dreptul de a cumpăra sau achiziţiona (în particular, al Administraţiei de Stat)… … Dicționar Român
preemţiune — PREEMŢIÚNE, preemţiuni, s.f. (jur.; în sintagma) Drept de preemţiune = privilegiu pe care îl are cineva printr un contract sau printr o lege, la o vânzare cumpărare, de a fi, în condiţii egale, cel preferat dintre mai mulţi cumpărători. [pr.: pre … Dicționar Român